Ce poate fi mai intim decât gustul? Este unul dintre cele cinci simțuri ale noastre, permițându-ne să distingem între alimentele pe care le consumăm și plăcerea sau neplăcerea pe care ne-o provoacă. Dar ce știm cu adevărat despre el? Există gusturi bune și rele? Oare acestea evoluează în timp? Ce ne învață acest lucru despre societățile noastre?
Masă rotundă condusă de Christophe Lavelle, curator științific al expoziției „Mănânc deci exist”, biofizician, cercetător la CNRS și la Muséum, specialist în alimentație.
Cu Laure Ségurel, cercetător în antropologie genetică, Muséum national d'Histoire naturelle; Amandine Chaignot, bucătar-șef al restaurantului Pouliche, din Paris; Nathalie Politzer, inginer agronom, director de proiecte și formare la Institut du goût.
Una dintre provocările majore la nivel mondial este modul în care ne hrănim. Până în 2050, se așteaptă ca populația lumii să depășească 9 miliarde de locuitori. Multe inovații în materie de cercetare, rețete și producție vor modela alimentația viitorului.
Originea speciilor a lui Charles Darwin, publicată în 1859, este textul fondator al teoriei evoluției. Astăzi, teoria evoluției moderne rămâne darwiniană: ea admite în continuare ipoteza centrală a selecției naturale, pe lângă alți piloni pe care Darwin se baza deja. Printre acestea, factorul transformator, o temă majoră în opera științifică a lui Jean-Baptiste de Lamarck, a fost pus în coerență pentru prima dată în lucrarea sa „Philosophie zoologique”, publicată în 1809.
Urmărim o conferință în cadrul ciclului „Ziua dublei aniversări a lui Lamarck și Darwin”.
Teoria modernă a evoluției
Originea speciilor a lui Charles Darwin, publicată în 1859, este textul fondator al teoriei evoluției. Astăzi, teoria evoluției moderne rămâne darwiniană: ea admite în continuare ipoteza centrală a selecției naturale, pe lângă alți piloni pe care Darwin se baza deja. Printre acestea, factorul transformator, o temă majoră în opera științifică a lui Jean-Baptiste de Lamarck, a fost pus în coerență pentru prima dată în lucrarea sa „Philosophie zoologique”, publicată în 1809.
Urmărim o conferință în cadrul ciclului „Ziua dublei aniversări a lui Lamarck și Darwin”.
Construcția ipotezei privind inteligența plantelor nu se limitează la cadrele bine definite ale literaturii științifice. De asemenea, aceasta se desfășoară pe acel teren atât de des ignorat de științe: lumea cinematografiei și a culturii vizuale, unde imaginația științifică și cea populară se întrepătrund constant.
Noaptea, poluarea luminoasă asupra faunei nocturne
Mult timp ignorate, consecințele impactului luminilor artificiale asupra vieții animalelor sunt acum bine documentate: modificări ale ciclurilor de reproducere, pierderi de orientare, coliziuni cu obstacole. Oamenii înșiși nu sunt imuni la efectele nocive ale poluării luminoase și la modificările ritmului lor fiziologic. Deși problema începe să fie studiată cu seriozitate, măsurile sunt încă în mare parte insuficiente. Cu Jean-Philippe Siblet, director al Serviciului Patrimoniului Natural (SPN), ornitolog, Muzeul Național de Istorie Naturală.
Oamenii transformă ecosistemele și biodiversitatea: domesticirea speciilor sălbatice, transformările legate de agricultură și reproducere, creșterea demografică etc. Cu toate acestea, aceste schimbări, care au început în perioada neolitică, nu sunt comparabile cu cele cu care ne confruntăm astăzi. De Jean-Denis Vigne, arheolog al interacțiunilor om-animal și al domesticirii, director de cercetare la CNRS și la Muzeul Național de Istorie Naturală.
Organizată în jurul expoziției „Ultima masă la Pompei”, această conferință își propune să descopere anumite aspecte ale bucătăriei romane antice prin intermediul resturilor de plante și preparate alimentare descoperite în orașele Pompei și Herculaneum.
Conferință susținută de Véronique Zech, arheolog și arheobotanist la Muzeul/CNRS; Gaetano di Pasquale, profesor la Universitatea din Napoli; Alessia d'Auria, arheobotanist la Muséum/CNRS.
Conferința de deschidere a ciclului dedicat expoziției temporare "Mănânc, deci sunt", susținută de Christophe Lavelle, curator științific, biofizician, cercetător la CNRS și la Muséum, specialist în alimentație.
Christophe Lavelle prezintă expoziția și problemele cheie ale acesteia. De asemenea, va răspunde la întrebări precum: Cum se face mousse de ciocolată fără ouă? Care a fost prima mâncare gătită din istorie? Vom fi capabili să hrănim nouă miliarde de oameni în 2050?
Conferință susținută de Serge Bahuchet, profesor de etnobiologie la Muzeul Național de Istorie Naturală.
Toți membrii speciei umane au aceleași nevoi fiziologice, dar fiecare societate alege hrana pentru a le satisface. Astfel, hrana este atât un fenomen biologic, cât și o instituție socială și culturală. Aceasta este, în același timp, o temă privilegiată pentru a aborda legăturile dintre oameni și natură. Alegerile societale, constrângerile ecologice, organizarea socială, totul se întrepătrunde în cadrul mesei.
În calitate de istoric al practicilor culinare și alimentare, Patrick Rambourg prezintă istoria bucătăriei franceze. Cum a dobândit faima internațională, devenind în același timp o parte importantă a identității culturale franceze? Acest succes este rezultatul unui proces istoric îndelungat, în timpul căruia profesioniștii culinari au reușit să transforme bucătăria într-o adevărată profesie în slujba artei culinare. Și nu este o coincidență faptul că, în 2010, UNESCO a inclus „masa gastronomică a francezilor” pe lista patrimoniului imaterial al umanității.
Aruncăm o privire retrospectivă asupra originilor omului și șaizeci de ani de cercetare internațională în Africa tropicală cu paleontologul Yves Coppens.
Femeile preistorice: depășirea unei viziuni patriarhale
Ce s-ar întâmpla dacă, contrar viziunii patriarhale a preistoriei moștenite din secolul al XIX-lea, femeile ar fi pictat Lascaux, ar fi vânat bizoni, ar fi cioplit și inventat unelte? Până în prezent, nu există dovezi arheologice care să sugereze că femeilor le erau interzise anumite activități sau că erau subordonate bărbaților. Pe baza celor mai recente descoperiri, istoricul preocupat de perioada preistorică, Marylène Patou-Mathi, pune bazele unei alte istorii a femeilor preistorice.
Criza biodiversității îi obligă pe oameni să se întrebe despre relația lor cu alte ființe vii. Conceptul de resălbăticire, apărut în anii `90, propune o viziune reînnoită a conservării ecosistemelor. Care sunt principiile sale? Este o astfel de viziune utopică? Această întâlnire combină mărturiile personale și cunoștințele științifice pentru a trasa liniile directoare ale unei noi coabitări.
Cum putem păstra pădurile și copacii, coexista cu ei, asigura reînnoirea lor și cum putem să îi folosim în mod responsabil? Acești copaci care ne salvează sunt multipli: resurse, organisme vii, componente ale peisajelor și ecosistemelor noastre, ființe încărcate de istorie, purtători de credințe și simboluri... La fel ca ramificațiile rădăcinilor, percepțiile noastre diferă, se intersectează și se completează reciproc.
Parteneriate culturaleMuseum national d'Histoire naturelle
120 min
Oceanele joacă un rol major: reglementarea climei, rezervele de resurse prețioase, schimburile economice și umane. Acestea sunt sub multe amenințări: schimbările climatice, supraexploatarea, poluarea. Vrei să înveți mai multe? Aceste prelegeri oferite de Muséum national d'Histoire naturelle (Paris) sunt pentru tine!
Parteneriate culturaleMuseum national d'Histoire naturelle
2 min
Pentru a sensibiliza pe toată lumea cu privire la bogăția patrimoniului nostru natural, „Turul Franței de biodiversitate” ne poartă să descoperim rezervațiile naturale, a pădurilor, a zonelor umede și a speciilor emblematice întâlnite de-a lungul traseului ciclistic al Turului Franței. Un program propus de Muzeul Național de Istorie Naturală (Paris).
Parteneriate culturaleMuseum national d'Histoire naturelle
60 min
Prădători excepționali, mamifere admirate sau temute, felinele sunt una dintre cele mai reprezentate familii de animale. Dar oare le cunoaștem cu adevărat? Să ne lăsăm surprinși de cele treizeci și opt de specii de feline care populează Pământul.
Conferințe propuse de Muzeul Național de Istorie Naturală (Paris) în cadrul expoziției-eveniment „Feline”.
Parteneriate culturaleMuseum national d'Histoire naturelle
2 min
Pentru a sensibiliza pe toată lumea cu privire la bogăția patrimoniului nostru natural, „Turul Franței de biodiversitate” ne poartă să descoperim rezervațiile naturale, a pădurilor, a zonelor umede și a speciilor emblematice întâlnite de-a lungul traseului ciclistic al Turului Franței. Un program propus de Muzeul Național de Istorie Naturală (Paris).
Vous allez recevoir un courriel de confirmation. Allez dans votre boite de réception pour confirmer votre inscription et recevoir nos lettres d'information.
Erreur
Ce programme n'est pas disponible dans votre région