Descoperiri Știință și tehnologie
La fabuleuse histoire des sciences au Québec
2022
Din 1923, Acfas a însoțit societatea din Quebec în revoluțiile sale științifice și sociologice, jucând un rol discret, dar fundamental. Iată povestea, în zece episoade și tot atâtea decenii, a acestor progrese care au marcat știința în Quebec.
Episode 1
14 min
Les années 1920 : en avant la science !
Au début des années 1920, les visionnaires Léo Pariseau, Jacques Rousseau et surtout le frère Marie-Victorin discutent de la fondation de l'Acfas, sur le modèle de sociétés scientifiques américaines et britanniques. Leur objectif : asseoir les bases d'une culture scientifique forte au Canada francophone.
Episode 2
13 min
Les années 1930 : un vaccin qui sauvera bien des vies
Ce deuxième chapitre évoque l'histoire des maladies infectieuses et Armand Frappier, grand combattant de cette « la peste blanche », qui fonde en 1938 l'Institut de microbiologie et d'hygiène de Montréal, devenue plus tard l'Institut Armand-Frappier.
Episode 3
13 min
Les années 1940 : un laboratoire secret sur les flancs du mont Royal
En 1943 est créé le laboratoire secret de recherche sur les piles atomiques à l'Université de Montréal. Il restera en activité jusqu'en 1945. À cette époque, les recherches en physique nucléaire sont mises au service de l'effort de guerre.
Episode 4
13 min
Les années 1950 : une planète plus fragile qu'on ne l'imaginait !
En 1957, le chercheur Pierre Dansereau publie « Biogeography: an Ecological Perspective », ou? il établit pour la première fois le concept d'écosystème, un terme qui passera bientôt dans le langage populaire.
Episode 5
14 min
Les années 1960 : la science se fait pop !
Créée en 1951, la revue « Le Jeune Naturaliste », est reprise par l'Acfas en 1962 pour devenir « Le Jeune Scientifique ». Récupérée en 1969 par l'Université du Québec, elle devient « Québec Science ». C'est l'apparition du métier de journaliste scientifique, incarné par Fernand Seguin.
Din 1923, Acfas a însoțit societatea din Quebec în revoluțiile sale științifice și sociologice, jucând un rol discret, dar fundamental. Iată povestea, în zece episoade și tot atâtea decenii, a acestor progrese care au marcat știința în Quebec.
Tim Doucette este orb. El este și un astronom amator pasionat care, ca adult, și-a descoperit capacitatea extraordinară de a vedea noaptea. Acest lucru l-a încurajat să își deschidă propriul observator în Nova Scotia și să călătorească la Mauna Kea pentru a vizita telescopul Canada-France-Hawaii. O privire retrospectivă asupra călătoriei sale.
Un reparator de oase inventiv, o bunică care alungă răul, două vindecătoare care vindecă cu patru mâini, un medic care împacă chimia și secretul... Toți acești practicieni au o legătură specială cu natura. De ce, în timp ce medicina modernă progresează, unii oameni apelează încă la acești vindecători?
Au vârste cuprinse între 65 și 76 de ani. Timp de optsprezece luni, cinci cetățeni în vârstă au fost angajați într-un antrenament intens al minții, măsurat în cadrul unui studiu științific pentru a evalua efectul meditației asupra îmbătrânirii. O privire retrospectivă asupra călătoriei lor intime și emoționale pe măsură ce acceptă provocarea de a îmbătrâni bine.
Viteza cu care a fost dezvoltat primul vaccin împotriva Covid-19 a fost o performanță posibilă datorită tehnologiei mesager ARN. O privire retrospectivă asupra acestei terapii puțin cunoscute, rodul a zeci de ani de cercetare, explicată de oamenii de știință care au lucrat neobosit la dezvoltarea acesteia.
Inteligența artificială, sau AI, este invizibilă și intangibilă, dar este deja prezentă în viața noastră de zi cu zi. Gazda și profesorul Philippe Desrosiers se întreabă ce diferență va face cu adevărat AI în viața fiecăruia în ceea ce privește alimentația, sănătatea fizică, sănătatea mentală, eficiența, ecologia și plăcerea.
